Tratament dependenţe

Tratament dependenţeAm creat pachete de tratament accesibile pentru toate persoanele înscrise în cursa anti-dependenţă. Acestea includ, pe lângă grupuri suportive, şedinţe de psihoterapie, terapie audio BrainSync, sau coaching.

Tipuri de dependenţe: alcool, jocuri de noroc, muncă, etc.

Tratament dependenţe (basic)

  • Psihoterapie – 12 şedinţe

Gratuit: Acces gratuit la grupul saptamânal de terapie
Tarif: 1.575 lei (de la 2.100 lei)
Durată tratament: minimum 3 luni (în funcţie de recomandările primite)
Programează-te acum →

Tratament dependenţe (avansat)

  • Coaching individual – 12 şedinţe
  • Terapie audio BrainSync (+ program personalizat) – 12 şedinţe

Gratuit: Acces gratuit la grupul saptamânal de terapie
Tarif: 975 USD (de la 1.500 USD)
Durată tratament:minimum 3 luni (în funcţie de recomandările primite)
Programează-te acum →

Dacă nu eşti din Bucureşti şi doreşti să faci un prim pas în tratarea dependenţei, poţi alege să începi o terapie audio personalizată. Accesează Mediteaza.ro şi urmează paşii indicaţi.

Dependenta de jocuri de noroc:

Jocul patologic de noroc este o afectiune poate cu mult mai frecventa decat intuim noi, asta pentru ca prea putini oameni o privesc drept o boala. Cu toate acestea, familiile in care cel putin un membru sufera de aceasta afectiune stiu sigur ca jocul patologic de noroc poate afecta sever nu doar viata celui in cauza, ci si a celor din jurul lui. E o problema ce interfereaza cu capacitatea de munca a persoanei respective, cu responsabilitatea de care ar putea da dovada acasa sau la locul de munca, cu relatiile intersociale ale acesteia.

Jocul patologic de noroc este un comportament ce consta in incapacitatea persoanei de a rezista impulsului de a juca, in ciuda constientizarii efectelor negative pe care acesta le are asupra sa si a celor din jurul lui. Jocul de noroc devine astfel motivatia suprema in viata acestor oameni, putand fi practicat in orice conditii de fericire sau tristete, de depresie sau buna-dispozitie, de saracie sau avutie.

Principala caracteristică a dependentilor de jocuri de noroc este incapacitatea de a rezista unui impuls sau tentatii de a efectua un act care este dăunător atat lui cat si celorlalti.
Individul simte o senzatie crescândă de tensiune sau de excitatie înainte de a comite actul, si apoi simte plăcere, gratificatie sau usurare în timpul comiterii actului. După act poate exista sau nu regret, auto-repros sau culpă.

Jocul patologic de noroc este conceptualizat ca fiind preocuparea fată de joc, cu pierderea controlului adecvat asupra oricărui comportament de joc. Se acompaniază de sentimente de
vinovătie si izolare atunci când jucătorul încearcă să reducă sau să înceteze această activitate, precum si de dificultătile în relationarea socială, ca o consecintă a jocului excesiv. Jucătorii patologici suferă de un esec cronic si progresiv în a rezista impulsului de a juca.

Indivizi care suferă de jocul de şansă patologic spun că ei caută „acţiunea”, stare de excitaţie şi euforie sau aventura din timpul jocului chiar mai mult decât banii. Cu timpul, sunt necesare sume sau riscuri din ce în ce mai mari pentru a obţine nivelul de excitaţie dorit . Unii indivizi care suferă de această tulburare, privesc jocul ca pe o scăpare de alte probleme sau ca o eliberare de o dispoziţie afectivă negativă cum ar fi sentimentul de culpabilitate, anxietatea sau depresia.

Dependenta de jocuri de noroc se aseamana cu dependenţa de alcool şi cea de droguri (deşi nu se confundă cu acestea), cum ar fi: o stare de activare euforică comparabilă cu cea determinată de consumul de cocaină sau alte droguri; prezenţa dorinţei nestăpânite de a juca; dezvoltarea toleranţei atât în sensul creşterii constante a mizelor jucate sau a riscului asumat pentru ca jucătorul să se simtă satisfăcut cât şi în sensul pierderii interesului pentru o miză deja jucată; simptome similare sevrajului atunci când jucătorul nu pariază sau nu joacă.

Cauzele dependentei de jocuri de noroc:

La nivel psihologic, jucătorul patologic este un individ foarte competitiv si preocupat de ce cred ceilalţi despre el, neliniştit si care foloseşte jocurile de noroc ca mecanisme de apărare în faţa unor evenimente traumatizante. De asemenea, jucătorul patologic este de obicei un individ superstiţios sau care consideră că poate controla mersul lucrurilor atunci când joacă; un individ care vede banii, in acelaşi timp, ca sursa tuturor problemelor sale, dar şi ca rezolvare a acestora.

La nivel psihosocial, se poate vorbi despre dependenţa de jocurile de noroc ca de un comportament învăţat şi perpetuat prin prezenţa unor recompense inițiale substanţiale (cei mai mulţi jucători patologici au avut experienţa unui câştig foarte mare la începutul carierei lor).

La nivel biologic, jucătorii patologici sunt dependenţi de emoţiile resimţite in timpul jocului, acestea fiind motorul acţiunilor lor şi nu câştigurile financiare. Aspectul de dependenţă este susţinut şi de asocierea dependenţei de jocurile de noroc cu dependenţa de alcool sau alte droguri, cât şi de modificări similare care apar la nivel genetic şi neurochimic, la unii dintre dependenţi.

Cercetătorii au avansat ipoteza existentei unui sindrom de deficienţă a recompensei care apare în urma unei modificări genetice care duce la un dezechilibru în eliberarea de dopamină (un neurotransmiţător ce intervine în sistemul de recompense şi întăriri), în sensul eliberării unei cantităţi insuficiente. Rezultatul acestui dezechilibru este o nevoie continuă de emoţii pozitive, ce îi determină pe indivizi să caute surse de plăcere, cum ar fi drogurile, alcoolul sau jocurile de noroc, comportament ce la nivel biologic corespunde nevoii de reglare a cantităţii insuficiente de dopamină, substanţă cunoscută ca şi “molecula plăcerii”.

In concluzie, identificam următorii factori de risc:

1. debutul timpuriu în jocurile de noroc (înainte de vârsta de 11 ani) face ca apariţia dependenţei de acestea să fie mult mai probabilă
2. apartenenţa la sexul masculin
3. un istoric de simptome de inatenţie si de hiperactivitate în copilărie
4. expunerea la jocurile de noroc prin intermediul familiei sau al anturajului – majoritatea celor care încep să joace de la o vârstă timpurie sau din adolescenţă a intrat în contact cu jocurile de noroc prin intermediul familiei sau al prietenilor de aceiaşi vârstă, fie în mediul familial, fie în afara acestuia (jocul de cărţi sau cu zaruri, biliardul, bowlingul).
5. prezenţa în familie a unui părinte dependent de alcool sau de o altă substanţă sau jucător patologic.
6. evenimente traumatizante de tipul: divorţul sau separarea părinţilor; o boală fizică gravă a unui membru al familiei, decesul unui membru al familiei, întreruperea unei relaţii afective, o boala psihică gravă a unui membru al familiei, prezenţa în antecedente a unui accident grav şi suferirea unui abuz sexual.
7. prezenta unui alt tip de dependenţă (cum ar fi dependenţa de alcool) sau doar uzul unei alte substanţe ce poate crea dependenţă .
8. prezenţa uneia din următoarele tulburări de personalitate: histrionică, narcisistă sau borderline .

Simptomele jocului patologic de noroc:

Jocul patologic de noroc este vazut ca o afectiune ascunsa datorita lipsei simptomatologiei fizice. Pentru a fi diagnosticată această tulburare, se are în vedere prezenţa a minim 5 dintre următoarelor simptome:

• Persoana este preocupată de jocul de şansă (de exemplu este preocupată de retrăirea experienţelor anterioare, se gândeşte la modalităţi de procurare a banilor pentru joc).
• Joacă pe sume din ce în ce mai mari pentru a retrăi aceiaşi excitaţie sau euforie.
• Face numeroase eforturi de stopa, controla sau reduce jocul de şansă, dar fără succes.
• Este iritabil(ă) când încearcă să oprească sau să reducă jocul de şansă.
• Joacă pentru a evada de probleme sau pentru a scăpa de o stare emoţională apăsătoare (un sentiment de vinovăţie, anxietate, depresie).
• După pierderea banilor la joc, revine pentru a încerca recuperarea banilor pierduţi.
• Minte în legătură cu implicarea sa în jocul de noroc.
• A comis acte ilegale cum ar fi frauda, furtul sau delapidarea pentru a procura banii pentru joc.
• A pierdut o relaţie, un loc de muncă sau o oportunitate educaţională din cauza jocului de noroc.
• Împrumută sau cere altora ajutorul pentru a ieşi dintr-o situaţie financiară dificilă datorată jocului de şansă.

Astfel de simptome pot apărea şi în alte tulburări, cum ar fi în episoadele maniacale, iar specialiştii au în vedere, atunci când pun un diagnostic, diferențierea jocului de şansă patologic de alte tulburări mentale.
De asemenea, jocul de şansă patologic trebuie distins de jocul de şansă social (în care individul joacă în scop de socializare cu prieteni, pe o perioadă de timp limitată şi cu sume pe care şi le permite să le piardă) cât şi jocul de sansa profesionist (în care jucătorii îşi limitează riscul şi îşi controlează comportamentul).

Stadiile dependentei de jocuri de noroc:

Debutul bolii este unul insidios, iar trecerea la stadiul patologic este de obicei precipitată de creşterea expunerii la joc, de o pierdere foarte mare sau de un stresor psihologic care apare în viaţa individului. O persoană care dezvoltă tulburarea de joc patologic trece de obicei prin patru etape ale bolii.
Prima etapă este cea de câştig în care o sumă mare ce este câştigată stimulează sentimentul de omnipotenţă. Femeile nu trec de obicei prin această etapă ci jocul de şansă debutează ca o scăpare pentru problemele din viaţa de zi cu zi sau din trecut. De aceea se consideră că există două tipuri de motivaţii care declanşează comportamentul de joc: căutarea de acţiune, dinamism (descrisă de marele câştig) şi căutarea unei evadări (din problemele din viaţa individului).
A doua etapă este cea a pierderii, în care individul are „ghinion” de mai multe ori la rând sau resimte pierderea ca fiind insuportabilă. Alternează strategiile de joc încercând să recupereze toate pierderile deodată. Apar datoriile pe care persoana va încerca să le ascundă minţind. Va încerca de asemenea să ascundă comportamentul său, iar pe măsură ce devine mai secretos şi mai iritabil şi relaţiile sale semnificative vor avea de suferit.
În cea de a treia etapă, disperarea individul va recurge la comportamente care nu îl caracterizează în mod normal, de multe ori ilegale (furt, fraudă, etc.) pentru a face rost de bani pentru joc. Relaţiile sunt deteriorate şi mai puternic, apar simptome de depresie şi se poate gândi la suicid sau chiar comite tentative.
În ultima etapă, cea de resemnare, individul conştientizează că pierderile nu mai pot fi recuperate. Jocul de şansă continuă, având ca principal motivator starea de excitaţie şi euforie.

Optiuni de tratament:

Tratamentul începe o dată cu recunoașterea acestor probleme şi cu dorinţa de a le depăşi. Dacă o persoană apropiată pare să aibă simptomele descrise anterior, cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să-l îndreptaţi către un specialist care l-ar putea ajuta, de obicei un
medic psihiatru si un psihoterapeut.

Specialistii centrului”MoreOfYou „ recomanda ca si optiuni de tratament in cazul depedentei de jocuri de noroc urmatoarele :

1. Grup de suport
2. Psihoterapia individuala
3. Tratament medicamentos, prin antidepresive, stabilizatori ai dispozitiei; tratament ce poate fi urmat doar la recomandarea unui medic psihiatru
4. Consiliere familiala.

„Jucatorii Anonimi „ofera sprijin si organizeaza grupuri de suport pentru dependenti si pentru membrii familiilor acestora.”Jucatorii Anonimi”sustine persoanele dependente in efortul lor de a mentine un stil de viata sanatos, fara dependenta.

1. Grupul de suport:

Grupul este cel care vindeca prin membrii sai, care-si pot exercita actiunea asupra celorlalti membri. Grupul actioneaza remodeland relatiile adaptative si de integrare ale individului cu manifestari ale personalitatii subiectului. Terapia ramane orientata spre individ, dar prin medierea modelatoare a grupului.
Forma de grup de suport pe care o oferim, vine in completarea psihoterapiei individuale si se doreste a fi mai intai de toate o ocazie de a le oferi „jucatorilor” posibilitatea de a împărtășii temerile și grijile cu alte persoane care au experiențe similare și înțeleg ce simt acestea.
Grupul de suport se axează în principal pe nevoia de sprijin și de ajutor reciproc, de învățare a unor abilități într-un cadru confortabil și sigur.
În acest mod se creează cadrul confortabil pentru interacțiune și în același timp pentru a se lucra individual pentru rezolvarea/discutarea fiecărei probleme ivite și chiar se asigură timp necesar fiecărui participant pentru a vorbi.

Participanţii au ocazia de a auzi experienţele altora, care pot avea un efect motivant sau normalizează viziunea despre propria problemă (Nu sunt eu singurul care are aceasta problemă! Nu sunt un ciudat pentru că mă confrunt cu aşa ceva!). Intrarea intr-un grup de suport vă poate oferi acest sprijin, iar sub egida confidentialităţii puteţi vorbi sincer şi deschis despre frământările şi temerile dumneavoastră. Durata întâlnirii unui grup de suport este de 120 de minute. iar frecvența întâlnirilor este săptămânala, in fiecare miercuri intre orele 18 – 20.

Reguliile grupului:
1. Confidentialitate si avantajul anonimatului
2. Respectul pentru experienta, sentimentele, punctul de vedere al celuilalt – fara critici
3. Promovam o atitudine de acceptare si sustinere

Beneficiile obținute prin participarea la un grup de suport/sprijin:

Afli mai multe despre boala ta, despre cum poţi depăşi momentele cele mai dificile,de la persoane care trec prin experienţe similare şi beneficiezi de medierea unui specialist;
Găseşti ascultare, intelegere, incurajare, suport emotional. Poţi vorbi deschis despre gândurile, trăirile, suferinţele tale, cu persoane care într-adevăr te ascultă şi te înţeleg;
Te simţi acceptat, respectat, apreciat. Îţi va fi mai uşor să te accepţi, să te respecţi şi să te apreciezi tu însăţi, chiar dacă boala te schimbă;
Te simţi generoas şi util, pentru că poţi oferi, la rândul tău, informaţii, înţelegere şi încurajare altor oameni;
Înveţi, alături de alte persoane care au aceleaşi probleme ca şi tine, cum poţi să te bucuri în continuare de viaţă;
Îţi îmbunătăţeşti relaţiile cu membrii familiei şi cu prietenii, pentru că ai unde să te “descarci” şi îi vei putea proteja de o parte din suferinţele tale;
Te imbogatesti cu noi perspective, noi abordari, noi puncte de vedere;
Ai ocazia de a vorbi despre problemele şi frământările tale fără să ţi se aducă reproşuri, fără a fi judecat si acuzat;
Înveţi tu din experienţa altora şi facilitezi invăţarea celorlalţi;
Beneficiezi de suport din partea grupului şi a terapeutului;
Este un context bun de învățare și dezvoltare a unor abilități personale, se vor redescoperi pe ei dar si resursele interioare pe care le au
Locul in care nu esti niciodata singur; un loc securizant in care te poti exprima liber atat emotional cat si verbal;unde vei invata sa-ti dezvolti strategii mai eficiente de a face fata realitatilor bolii;
Posibilitatea de a beneficia de suport psihologic;
Stimulează socializarea și stabilirea de contacte sociale imprietenindu-te cu alte persoane care inteleg intr-adevar prin ceea ce treci;
Susține și ajută la creșterea încrederii în sine și a imaginii personale prin organizarea unor activități speciale;
Participarea regulata la un astfel de grup iti poate da o dependenta benefica, care poate functiona ca o ancora de care sa te agati in aceasta perioada foarte dificila;
Poti obtine alinare de la ceilalti si, pe parcrus ce te refaci, poti oferi la randul tau alinare altora in nevoie. Aceasta te poate face mai confident si mai motivat sa treci peste durere;
Poti diminua starea de izolare la care ai tendinta cand vezi ca nu esti singur si ca sentimentele tale sunt normale si comune;
Ascultand pe altii vorbind despre suferinta lor poti intelege mai bine propriile sentimente care te coplesesc.

Programul „Jucatorii Anonimi”:

Ne-am dorit să organizam un asemenea Grup de Suport deoarece studiile ştiinţifice au demonstrat că participarea la întâlnirile unui grup de suport poate contribui semnificativ la o informare mai corectă, la un echilibru psihologic mai bun, la descoperirea şi învăţarea unor strategii practice de a face faţă întrebărilor, temerilor, slăbiciunilor, descurajării sau durerilor, iar efectele pozitive durează după aceea până la un an.
Grupul are o atmosferă prietenoasă şi stimulatoare care îndeamnă persoana să se descarce si sa se exprime, sa constientizeze si sa infrunte boala, sa se întîlneasca cu resursele, îndoielile, dorinţele, blocajele şi visele sale, într-uncadru securizant.Grupul functioneaza in mod propriu, isi construieste istoria si determinarea intimp, in functie de necesitatile si nevoile membrilor sai.

Prin acest program urmarim ca dependentul de jocuri de noroc:

-sa aiba o disponibilitate autentica de a renunta la beneficiile secundare oferite de dependenta
-sa-si ofere permisiunea de a intra in contact cu puterea personala si sa isi asume responsabilitatea pentru viata sa
-sa adopte un nou sistem de referinta care sa-i permita sa vada optiunile si sa puna in prim plan intelegerea si schimbarea sa si nu a celuilalt!
-sa parcurga drumul de la neajutorare, pasivitate la actiune si alegeri eficiente.

Punctele cheie ale programului sunt o viziune realistă asupra efectelor negative ale jocului de şansă, asupra vieţii fiecăruia dintre ei şi voinţa de a munci din greu pentru a opri jocul. La fel cum alcoolicii care se recuperează nu mai pot consuma băuturi nici la ocaziile sociale, jucătorii patologici de jocuri de noroc vor evita contactul cu jocurile de noroc.

2. Psihoterapia individuala

Cercetarile si studiile efectuate pe clientii tratati au dezvaluit faptul ca psihoterapia este mai eficienta atunci cand se adreseaza in acelasi timp comportamentelor problematice, emotiilor neplacute, problemelor psihosomatice, imaginii de sine negative, gandurilor irationale, relatiilor stresante si tulburarilor biologice:

Abordarea integrativa ajuta clientul sa identifice acele aspecte pe care le favorizeaza sau le neglijeaza si psihoterapia va incepe cu modalitatea sau dimensiunea cea mai benefica pentru client, iar planul de tratament va include interventii si tehnici orientate spre toate modalitatile. Tratamentul dependentei de jocuri de noroc este un tratament psihologic si social care abordeaza diferite componente:

– dependenta psihica a comportamentul de joc: dezvoltarea de tehnici si masuri pentru a putea face fata craving-ului (pofta de a juca). Multi oameni care se confrunta cu aceasta problema, solicita ca prin tratament sa obtina disparitia poftei. Gresit! Tratamentul psihoterapeutic presupune inarmarea clientului cu resursele necesare pentru a avea succes atunci cand pofta apare. Ca intr-un razboi, dusmanul nu va disparea doar pentru ca ne-ar placea sa nu ne mai ameninte…e nevoie sa luptam cu el si sa razbim.
– gestionarea datoriilor: multi jucatori gandesc la continuarea jocului prin dorinta de a castiga bani, pentru a achita datoriile facute de-a lungul timpului, la joc. Aceasta situatie reprezinta un cerc vicios care duce la cresterea datoriilor, accentuarea severitatii adictiei si destabilizarea vietii persoanei. Grijile legate de datorii, frica de a se intampla ceva rau daca nu le achiti la timp dispar in momentul in care joci, dar dependenta va deveni mai severa si la pierderile vechi se adauga altele noi.
– gestionarea venitului personal: se refera la crearea unui sistem prin care, o perioada, persoana care are o problema de joc de noroc patologic nu va avea acces la bani, fie cash, fie card, cont bancar, etc. In primele etape ale tratamentului, a avea acces la bani este, pentru un jucator, o situatie similara cu a unui dependent de heroina care are un plic cu drog in buzunar.. presiunea de a juca este mult prea mare pentru a putea rezista.

Abordarea psihoterapeutică presupune ascultarea activa a clientului, ce învaţa să adopte noul mod de gândire şi încurajat să îl implementeze, prin tehnici care abordeaza:

– educarea în privinţa tulburării, a cauzelor, factorilor de risc şi a fazelor tulburării, atât a individului, dar uneori şi a familiei
– schimbarea gândurilor iraţionale care nu ajută
– descompunerea situaţiilor de joc în fragmente, identificarea stimulilor care declanşează jocul de noroc şi controlul acestora
– creşterea rezistenţei şi desensibilizarea faţă de stimulii declanşatori
– rezolvarea de probleme
– întărirea şi auto-întărirea comportamentelor pozitive
– prevenirea recăderilor:
– educatie cu privire la sanse si hazard
– provocarea credintelor irationale ale clientului în timpul sedintelor
– încurajarea controlului stimulilor si evitarea locurilor ce activează nevoia de a juca (anti-expunere)
– stingerea impulsului interior de a juca prin proceduri mixte, complexe
– trainingul cu privire la solutionarea jocului problemă
– trainingul competentelor sociale si prevenirea recidivelor.

Psihoterapia integrativa, este acel tip de psihoterapie care integreaza tehnici dintr-un spectru larg de discipline terapeutice si se bazeaza pe presupunerea ca cele mai multe probleme psihologice sunt multi-fatzetate, multi-determinate si multi-stratificate. Psihoterapia se bazeaza pe ideea ca oamenii sunt fiinte care gandesc, simt, actioneaza, isi imagineaza si interactioneaza si fiecare dintre aceste „modalitati” poate fi abordata intr-un tratament psihologic. Specialistii centrului nostru pun un mare accent pe personalizarea tratamentului la fiecare client in parte, propunand interventii psihoterapeutice specifice pentru fiecare problema identificata si adaptand de fiecare data masurile terapeutice la cauzele si motivatia subiectului.

Obiectivele finale ale psihoterapiei sunt abstinenţa de la jocul de şansă, autocontrolul, schimbarea stilului de viaţă, identificarea situaţiilor riscante şi restructurarea relaţiilor în familie şi nu numai. Tratamentul psihoterapeutic se desfasoara pe parcursul a mai multor luni, in functie de stadiul dependentei in care se afla jucatorul, precum si complianta la tratament specifica fiecarei persoane in parte. Schimbările apar deoarece clienţii învaţă un nou mod de a gândi în contextul unei relaţii psihoterapeutice bune, ce presupune un efort colaborativ între client şi terapeut.

Psihoterapia se desfasoara prin sedinte individuale saptamanale, este personalizata fiecarui client, astfel incat doua persoane care sufera de aceeasi tulburare pot primi planuri de tratament diferite, in funcţie de ceea ce este cel mai potrivit pentru client, astfel incat acesta sa realizeze schimbarile dorite in cel mai scurt timp posibil. De asemenea, familia ar putea fi si ea implicată în tratament.

4. Consiliere familiala:

Este o discutie confidentiala intre membrii familiei si un consilier. Se discuta in mod special despre problema dependentei, dar mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei. Se discuta despre cum poate proceda familia pentru a ajuta o persoana dependenta sa accepte tratament pentru dependenta sa. Uneori si membrii familiei ar fi bine sa faca anumite schimbari in atitudinea si comportamentul fata de persoana dependenta pentru ca aceasta sa urmeze mai repede un tratament sau pentru a mentine mai usor abstinenta, dupa parcurgerea unui tratament. In acest sens, sedintele de consiliere familiala ajuta membrii familiei sa constientizeze atitudinile, comportamentele si rolurile pozitive din cadrul familiei, care contribuie la iesirea din dependenta a celui bolnav si mentinerea abstinentei/neconsumului total. Poate una din masurile cele mai importante in cadrul tratamentului este obtinerea sustinerii celor din jur si reintegrarea persoanei in familie, cerc de prieteni.

Intalnirile grupului de suport si sedintele de psihoterapie individuala sunt moderate si sustinute de Amelia Dumitrescu si Raina Saguna, psihologi clinicieni si psihoterapeuti de formare integrativa.